Skip to content

GentleMAN

Iunie 22, 2017

Cu cateva saptamani in urma, unul din sefii sefului l-a admonestat public pentru felul in care mi-a vorbit.
Uimitor, nu?
De fapt, nu, nu e uimitor ci de apreciat. Umitor e mirarea mea cand s-a intamplat asta pentru mie, personal, nu mi se paruse absolut nimic in neregula cu modul lui de adresare. Cu cerinta, da, poate, dar cu formularea, nici un gand, nici un sentiment ca sunt tratata intr-un fel nepotrivit.

I didn’t make much of it, am apreciat omul care si la un nivel atat de inalt, inca mai e atent la astfel de lucruri, i-am multumit si cam asta a fost.

Pana azi, asta a fost. Azi, intr-o discutie intre colegi despre momentul respectiv, m-am trezit gandind si spunand ca eu nici nu m-am prins pentru ca sunt obisnuita sa fiu tratata prost si relatiile abuzive sunt specialitatea mea.

Am ras. Apoi am ras amar. Acum nu mai rad. Acum doare pe de o parte si pe de alta ma bucur,ma bucur ca exista si oameni din astia sanatosi emotionali si ca uneori mai sar scantei din ei si pe noi astia…crescuti cu tough love if any type of it at all.

Tu te poti gandi la situatii in care alti oameni te-au considerat mai demn de iubire si de respect decat ai facut-o tu? Si daca, da…ce ne facem? Unde e busola de bullshit alert a celor obisnuiti prea mult timp cu raul? E o lista pe undeva? Sau poate un mare guru ce trebuie ascultat? Da, carti de dezvoltare personala, workshopuri, terapie…BULLSHIT! Wanna know why? Pentru ca dependenta chimica interioara a acestor ani de abuz mai mic sau mai mare, ne face mereu sa ne gasim scaparea spre devalorizare prin particularitatile fiecarei situatii, prin amintirile frumoase masurate in clipe sau chiar ani dar tot ale trecutului sunt! BELIEVE that! Cartile nu pot cuprinde toate situatiile si particularitatile lor, dau niste guidelines ca si terapia but then again…toti stim ce-ar trebui sa mancam si cat ar trebui sa dormim si nu o facem, nu?
Nu, nu e despre a nu ierta nimic niciodata nimanui. E despre …ai primit o palma azi? Iart-o ca o consecinta a unui prezent in care vezi suficiente motive sa o faci, iart-o pe deplin ca o consecinta a unui viitor lipsit de astfel de tratament.
But for God sakes nu o ierta ca o consecinta a unui trecut frumos cu un om sau pentru ca pietrele sunt de prea mult timp singurul tau fel de mancare. Iart-o daca ai vrea sa o ierte si copilul tau fara sa ti se rupa sufletul de cat de prost a fost tratat. Iart-o daca ai vedea acceptabil un astfel de tratament pentru ce mai iubit om si uite asa, babysteps…poate vom invata sa ne iertam si pe noi insine si mai ales sa ne iubim, sa ne iubim sufficient incat sa vedem piatra ca pe o piatra si sa nu mai stam cu folia de staniol pe noptiera sufletului pregatiti sa le invelim rapid pe fiecare ca sa doara mai putin. Nu doare mai putin, doare la fel.Beth Hart – Like you

Anunțuri

From → Uncategorized

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: